Se spune că fiecare e unic în felul lui, că fiecare dintre noi este extraordinar… but wait- dacă toți suntem extraordinari, asta ne face totuși ordinari, nu?:)

Totuși tind să cred mai tare că suntem extraordinari fiecare în felul lui, că fiecare are propria strălucire, lumină și propriul farmec si drum în viață.

Mereu în sinea și naivitatea mea mi-am dorit să fiu specială, un fel se “buricul pământului” al lumii de care aparțin. Să fiu văzută, să fiu apreciată și validată. Apoi am aflat că nu sunt singura care credea asta despre ea însăși, mi-am dat seama că nu sunt specială și lucrul asta a fost in regulă. A fost cumva eliberator si liniștitor să aflu că multe alte persoane simt aceleași lucruri ca și mine, descoperă aceleași adevăruri ale vieții, trec prin experiențe similare (nu identice), au scopuri și visuri mărețe…

Oare sunt singura care:

… caută fericirea, sănătatea, iubirea și lumina?

… simte o nevoie de a face ceva extraordinar în viață, de a schimba ceva, de a lasă ceva valoros în urmă?

… crede că dacă pleacă mâine din această existență, nu a adus nici o contribuție omenirii, nu a avut nici un triumf măreț?

… uneori uită cine e și misiunea vieții devine neclară sau e total în ceață?

… simte vinovăție când nu face ceva productiv?

… uneori își ține în frâu bucuria sau entuziasmul exuberant pentru ca nu cumva după să se întâmple ceva (rau)?

… are frici, dar și visuri pe care le ține într-un colț de suflet, în secret?

… cade pe gânduri pentru cele mai mici “probleme ” cotidiene?

… are încă multe întrebări legate de existență, sens, caută și descoperă adevăruri?

… dorește să aparțină unei comunități/familii și să își aducă aportul?

… are momente de luciditate și maximă recunoștință pentru Dumnezeu și viață în general?

Exemplele pot continua, însă ideea mea este că suntem asemănători, avem aceleași dorințe, aspirații, trecem prin aceiași lume. Suntem un întreg, suntem conectați cu toții cu ceea ce este si avem o conștiință colectivă. Cu toții tânjim după Iubire- în și sub toate formele.

*sper că mesajul meu a fost transmis bine, pentru ca mi-a fost greu să scriu tot ce se petrece în mintea mea pe acest subiect.