Există bucurie la job? Aceasta e întrebarea.
Do what you love, and you’ll never work another day in your life– “Găsește un loc de muncă pe care îl iubești și nu vei lucra niciodată o zi în viața ta“, ne zicea Confucius. Adevărul trist este că a face ceea ce iubești este visul multora, dar realitatea a puțini.
Zecile de postari în care lumea se plânge pentru ziua de luni- Blue Monday- și în care se bucura pentru ziua de vineri m-au dus cu gândul la o parte importanta a vieții noastre- munca. Si pentru ca sunt oameni care in medie petrec 9 ore pe zi la job, este clar ca acesta are o mare influenta asupra calității vietii si asupra poftei de a trai. Daca timpul investit in activitatea profesionala nu ne aduce nici un strop de bucurie, împlinire, împăcare sau sentiment de contribuție si valoare, oare nu facem un sacrificiu prea mare, cedând o parte atât de mare din viata noastră?
Multe sondaje/cercetari/studii suna cam asa:
Șase din zece angajați români sunt nefericiți la locul de muncă, dezvăluie un recent Eurobarometru. Tu cât de satisfăcut ești de slujba pe care o ai? Te simți motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoadă pentru care strângi din dinți?
Un studiu recent a constatat că cel puțin 65% dintre americani sunt nemulțumiți de ocupația lor actuală. Și, deși o parte din această cifră provine din starea economiei, o parte mai mare din acest procent reprezintă oameni care sunt pur și simplu neinteresați, neinspirați și neîndepliniți de slujbele lor.
Făcând la rândul meu un mic “research” in comunitate am fost plăcut surprinsa de faptul ca exista un trend in rândul generațiilor mai tinere care încep tot mai mult sa practice joburi la care îmbină plăcerea cu necesitatea. Am găsit multi oameni care au spus: “Da, îmi place ce fac!” – într-adevăr nu cu o satisfacție în proporție de 100%, dar nu trăim într-o lume ideala. Chiar dacă exista zile epuizante la locul de munca, acești oameni nu urăsc ziua de luni si găsesc factori care ii motivează și le fac viata mai buna la job. Printre aceștia se găsesc: libertatea oferita, contactul cu oamenii, relația cu colegii si spiritul de echipa, diversitatea proiectelor, satisfacția clienților.
Am avut o alta curiozitate- cum ne alegem jobul? Contează mai mult banii sau sa faci ce te împlinește? au fost multe răspunsuri cu “sa fac ceea ce imi place” în detrimentul banilor, însă cu multe mențiuni ca intre cele doua tot timpul trebuie sa existe un echilibru sau cumva ele ar trebui sa fie complementare. Cunosc persoane care au dorit sa traiască doar din pasiunea lor, dar au fost foarte rapid dezamăgiți de faptul ca banii întârziau sa apară (exemplu: teatru, literatura, sportivi..). Pe cealaltă parte persoanele care “își vând sufletul” pentru un job la care câștigă foarte multi bani- și atât, fără sa existe deloc pasiune și motivație pentru acel job, tind sa aibă probleme de sănătate psihica și fizica. Cumva banii sunt importanți, in măsura în care poți avea si un loc de munca pe care sa îl iubești și sa il practici împăcat.
În acest sens, există mai multe tipuri de angajați:
- Cei care lucrează doar pentru a-si asigura nevoile si condițiile de trai– Nu le pasa prea mult de jobul pe care il fac, sunt detașați de rezultate, neimplicați/nepăsători in procese si cu rezultate mediocre. Urăsc ziua de luni si abia așteaptă ora 17. Nu simt nici o bucurie sau o împlinire pentru jobul lor.
- Cei care lucrează pentru a-si asigura nevoile de siguranță financiara și personala; vor sa aibă siguranța unui loc de munca si stabilitate, așadar exista motivația pentru munca si un grad mic de satisfacție a ceea ce realizează.
- Cei care lucrează pentru nevoia de apreciere, relațiile pe care le dezvolta cu ceilalți și nevoia de apartenență. Acești oameni pun pasiune in ce fac, sunt motivați si își găsesc bucuria la locul de munca, dar nu si împlinirea totala. Au rezultate bune, își ating obiectivele și prin asta isi sporesc satisfacția pentru munca depusa.
- Cei care lucrează pentru nevoia de Auto-împlinire sau pentru împlinirea misiunii lor profesionale. Acești oameni au încredere in ei, fac ceea ce le place, obțin rezultate maxime si fac din job o cariera ce le aduce o satisfacție deplina. Munca are un sens si ii ajuta in evoluția personala si profesionala- ii definește si reprezinta. Nu sunt workaholici ci doar oameni care si-au găsit menirea profesionala si o fac cu bucurie.
Eu încă nu ma regăsesc in ultima categorie, deși cu siguranță acolo ne-am dori sa fim cu toții (excludem partea de antreprenoriat): sa avem si beneficii, sa simțim bucurie si împlinire, sa avem bani făcând ceea ce ne place.
Tu în ce categorie te afli în momentul acesta?
Poate ca nu ar trebui să iubești fiecare minut al zilei tale de muncă pentru a trăi o viață fericita, dar dacă te afli in primele doua categorii de worker ar fi bine sa te gândești ca meriți mai mult si poți mai bine. “Primul pas este să iei decizia că vrei ca bucuria să te însoțească în activitatea ta profesională, să ai curajul să stai față în față cu tine și să afli ce îți dorești cu adevărat și ce te pasionează, să ai curajul să ieși din situații care nu îți susțin creșterea și te stresează, să ai curajul să acționezi într-un mod diferit și să crezi în posibilități”. In acest fel poți ajunge pe calea misiunii tale profesionale- cea care îți aduce cele mai multe satisfacții și o viata împlinită.
Tips&tricks pentru pofta de viață la job:
- răsfață-te cu o cafea buna (sau ceai);
- oferă-ți recompense după fiecare task greoi (asta se poate transforma și într-un joc de echipa);
- înconjoară-te cu colegii cu care rezonezi și creează relații autentice;
- ia parte în proiecte diverse, noi, inedite care sa te entuziasmeze;
- începe ziua făcând task-urile mai putin plăcute (o sa ai un simt bun al satisfacției după);
- oferă unui coleg un feedback pozitiv, real;
- construiește-ți un plan de cariera pas cu pas;
- fa-ți locul de muncă (mediul fizic) mai plăcut- în funcție de personalitatea ta;
- găsește un mentor/coach;
- creează un playlist pentru mood boost- stimularea bunei dispoziții;
- Make the best of it.
Daca nimic nu funcționează, este timpul sa îți schimbi jobul 🙂 (știu ca nu e simplu, dar e posibil)
“Ceea ce le lipseşte oamenilor din vremea noastră e dimensiunea cosmică, sentimentul acesta al aventurii spiritului, dincolo de realitatea aparentă. Oamenii actuali nu au antene pentru a pătrunde în realitatea adevărată, în singura realitate care contează. Se lasă amăgiţi de aparenţe şi se opresc la ele. Nu merg mai departe. Pentru că îi împiedică această stupidă nevoie de securitate care taie aripile aventurii şi care ferecă spiritul în închisoarea conformismului. Întotdeauna, ceea ce m-a susţinut a fost bucuria. În cele mai grele împrejurări ale vieţii, am ştiut s-o găsesc în drumul meu. Mergeam cântând. Ştiam că ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla. Şi nimic nu mă oprea. Pe acest sentiment al minunii pe care o reprezintă viaţa, al bucuriei, e clădită toată opera mea.” – Constantin Brâncuși